Milișăuți

Milișăuți este un oraș din județul Suceava, situat în partea de nord a Podișului Sucevei, în zona de confluență a râului Sucevița cu Suceava, la 8 km de municipiul Rădăuți și 28 km de municipiul Suceava. Așezat în sudul Depresiunii Rădăuți, la o altitudine de 317–488 m, orașul administrează localitățile componente Bădeuți, Gara și Lunca. Milișăuți are o reputație internațională pentru cultura verzei, fiind cunoscut pentru Festivalul Verzei anual și pentru producția de murături (varză, castraveți) exportate în Europa. A primit statut de oraș prin Legea nr. 83/2004, după un referendum local din 2003.

Date Geografice

Coordonate geografice	47°47′11″ N, 26°00′16″ E (47.783 N, 26.000 E)
Altitudine	337 m (317–488 m interval)
Județ	Suceava
Suprafață totală	35,38 km² (3.538 ha)
Suprafață intravilan	7,58 km² (758 ha)
Populație (2011)	5.005 locuitori
Populație (2019)	5.493 locuitori
Densitate (2011)	723 loc./km²
Cod poștal	727360
Fus orar	UTC+2 (EET), UTC+3 (EEST vară)
Prefix telefonic	0230
Vecinătăți	Iaslovăț (3 km), Satu Mare (3,8 km), Grănicești (6,3 km), Arbore (7,5 km), Volovăț (8,4 km), Rădăuți (9,7 km)

Relief

Orașul Milișăuți se află în partea de nord a Podișului Sucevei, în sudul Depresiunii Rădăuți. Relieful este preponderent dealuros, dominat de coline precum Bădeuți (365 m), Făgețel (410 m), Burta (438 m) și Dolina (441 m). Zona este drenată de râurile Suceava și Sucevița, care confluează în apropiere, creând un pântec conic favorabil agriculturii. Suprafața extravilan (3.008 ha) este ocupată preponderent de terenuri agricole și păduri, în timp ce intravilanul (758 ha) găzduiește zona construită și infrastructura urbană.

Climă

Clima este continentală umedă cu vară temperată, clasificată după Köppen ca Dfb. Iernile sunt reci și zăpadoase, cu temperaturi medii negative în ianuarie, iar verile sunt calde dar nu caniculare, cu precipitatii abundente. Precipitățiile anuale medii depășesc 600 mm, maximul fiind înregistrat în perioada verană. Acest regim climatic, combinat cu solurile fertilizate aluviale ale văilor Sucevei și Suceviței, favorizează cultura legumelor (varză, castraveți) pentru care orașul este renumit.

Populație și demografie

An	Populație	Sursă
1910	Comuna formată (unificare Milișăuții de Sus/Jos + Lunca + Gara)	Recensământ / Istoric
2002	~5.500	Recensământ
2011	5.005	Recensământ
2019	5.493	Institutul Național de Statistică
2021	4.657	Recensământ

La recensământul din 2011, din 5.005 locuitori, 4.863 (97,2%) erau români, 142 (2,8%) apartineau altor etnii (ucraineni, romi). Din punct de vedere confesional: 4.229 ortodocși (84,5%), 352 adventiști de ziua a șaptea (7,0%), 319 penticostali (6,4%), 105 alte confesiuni/atei/fără religie (2,1%). Orașul a cunoscut o ușoară creștere demografică după 2011, urmată de o scădere la recensământul 2021, tendință generală în localitățile mici din România.

Istorie

Prima atestare documentară a teritoriului actualului oraș dată din 15 martie 1490, printr-un uric al lui Ștefan cel Mare ce întărea darea satului Bădeuți către Episcopia Rădăuți. Bădeuți, astăzi localitate componentă, a fost un centru important medieval: aici s-a ridicat biserica „Sfântul Procopie” (1487), ctitorie a lui Ștefan cel Mare, iar cronicarul Grigore Ureche menționează că voievodul a emis documente de la curtea domnească din Bădeuți (1503). În septembrie 1538, boierii Moldovei s-au adunat la Bădeuți pentru a trimite o solie lui Soliman Magnificul, dezastrându-se de politica antiotomană a lui Petru Rareș.

Milișăuții de Sus și Milișăuții de Jos, două sate vechi atestate din 1487, s-au unificat în 1910 formând comuna Milișăuți, alături de Lunca (înființată 1885) și Gara (apărțită 1870–1874 la construirea căii ferate Dornești–Ițcani). În 1770, Bădeuți a fost anexat comunei. După anexarea Bucovinei de Imperiul Austriac (1775), s-au colonizat familii germane (1787) și ucrainene. Comuna a purtat numele Bădeuți până la 7 septembrie 1976, când a devenit „Emil Bodnăraș” (după numele liderului comunist originar din Iaslovăț), revenind la Milișăuți pe 20 mai 1996. În 2001, Iaslovăț s-a desprins prin referendum. Prin Legea nr. 83/5 aprilie 2004, Milișăuți a fost declarat oraș.

Important pentru identitatea locală este tradiția agricolă: fermierii cultivează varză și castraveți pe suprafețe mari, producând anual peste 500 de tone de murături, exportate în Marea Britanie, Germania, Spania, Olanda, Belgia, Irlanda. Din 2006 se organizează anual Festivalul Verzei, eveniment care atrage vizitatori din toată țara.

Obiective turistice

Ruinele bisericii „Sfântul Procopie” din Bădeuți

Biserica a fost ctitorită între 8 iunie și 13 noiembrie 1487 de Ștefan cel Mare, fiind una dintre cele mai mari biserici ale epopei (22,50 m lungime, 8,80 m lățime în naos, 11,20 m la abside), cu o clopotniță specifică evului mediu. Distrusă de armata austriacă în Primul Război Mondial, astăzi se păstrează doar peretele de vest și o porțiune din clopotniță, stând în stare avansată de degradare. Ruinele sunt monument istoric (cod LMI SV-II-m-A-05491) și sit arheologic (SV-I-s-A-05396). Pisania bisericii, conservată la Muzeul de Istorie din Rădăuți, relatează victoria de la Râmnicu Sărat (1481) atribuită ajutorului Sfântului Procopie.

Ruinele Curții Domnești din Bădeuți

În apropierea ruinelor bisericii se află urmele Curții Domnești, datează de la sfârșitul secolului XIV – începutul secolului XV. Aici a reședit Ștefan cel Mare în anii 1503, emitând documente domnești. Curtea a fost un centru politic și administrativ al Ţării Moldovei în nordul Moldovei, reflectând importanța strategică a Bădeuților la răscrucea drumurilor comerciale Suceava–Rădăuți–Putna și Rădăuți–Arbore–Solca–Gura Humorului.

Biserica „Sfântii Apostoli Petru și Pavel” din Bădeuți

Construită în 1935 de comunitatea evanghelică luterană, biserica a fost preluată de cultul ortodox român în 1948. Reprezintă un martiu al prezenței germanilor bucovineni în zona Milișăuți, colonizați în perioada austriacă (după 1775) și mai ales în 1787, când familii din Renania, Bavaria și Baden-Württemberg s-au stabilit la Milișăuții de Sus. Arhitectura este simplă, specifică bisericiișilor luterane de provincie.

Festivalul Verzei

Eveniment anual organizat din 9 septembrie 2006, dedicat tradiției locale de cultivare a verzei și preparare a murăturilor. Festivalul include expoziție de produse agricole de sezon, degustare de sarmale, paradă de cai, concerte și dansuri folclorice. Atrage mii de vizitatori și promovează brandul „Murăturile de Milișăuți”, recunoscute la nivel național și internațional. Este cel mai important eveniment cultural și turistic al orașului.

Personalități

Emil Bodnăraș (1904–1976) – lider comunist român, membru al Politbiroului PCR, viceprim-ministru și ministru al Apărării Naționale, originar din satul Iaslovăț (fostă componentă a comunei Milișăuți). Comuna a purtat numele său între 1976–1996.

Ștefan cel Mare (1457–1504) – domnul Moldovei, ctitor al bisericii „Sfântul Procopie” din Bădeuți (1487) și emitent al documentelor de la Curtea Domnească din Bădeuți (1503). Prezența sa leagă localitatea de istoria medievală a Moldovei.

Grigore Ureche (1590–1647) – cronicar moldovean, autor al „Letopisețului Țării Moldovei”, care a documentat lupta de la Râmnicu Sărat (1481) și miracolul Sfântului Procopie, precum și adunarea boierilor la Bădeuți (1538).

Distanța Milișăuți - Stefănești

Indicații rutiere Milișăuți - Stefănești